ALEG SA DESENEZ

Sursa de lumina si rolul pe care il joaca in desenarea unui portret (partea 1)

Salut! 😀 Rad in momentul acesta si sunt entuziasmata, trebuie sa recunosc; articolul acesta imi bazaie prin cap de prea mult timp dar nu am stiut cum sa ma apropii de el pana acum. Presimt ca o sa fie un articol lung asa ca ai rabdare cu mine, te rog.

Azi iti scriu despre sursa de lumina si cum participa aceasta la ceea ce vezi mai intai si apoi desenezi.

In majoritatea articolelor mele vorbesc despre portret, despre chipul uman in toate formele lui si din toate unchiurile. Acesta va fi si azi modelul pe care vom experimenta.

La sfarsitul articolului iti voi da o tema pentru acasa dar in principiu, chit ca nu-l faci, nu te simti in stare inca sau nu ai chef, vreau sa observi imaginile de mai jos, sa identifici sursa de lumina din fiecare fotografie si sa observi zonele de lumini si umbre pe care le creaza.

Ideea e urmatoarea; sursa de lumina are un rol important, foarte important in orice desen pe care il faci. Cu ajutorul ei iti construiesti personajele, ea creeaza ceea ce ochiul vede ca tridimensional iar apoi mana asterne pe hartie hasurand.

Am tot vorbit despre acest subiect cred ca in toate articolele mele legate de portret si alte obiecte. E putin frustrant fiindca in timp ce scriam articolele mai vechi, imi dadeam seama ca numai schimband putin pozitia sursei de lumina si nimic din ceea ce scriam in acele articole nu mai e valabil.

In acelasi timp e de-a dreptul fascinant. Cu fiecare desen facut inveti ceva nou, ceva inedit, ceva ce te va imbogatii. E o calatorie ce nu se termina. De asta spun uneori (tie si mie de multe ori) RENUNTA LA ASTEPTARI SI LA FINALITATE! BUCURA-TE DE CALATORIE.

Nu e doar o idee abstracta. Daca iei doar portretul din toate celelalte subiecte pe care le poti desena o sa gasesti o multime de lucruri care variaza; de la trasaturile fetei care sunt specifice fiecarei persoane si te provoaca la fiecare nou portret pe care il faci, la multitudinea de miscari si unghiuri din care poti privi capul, mimica fetei care poate exprima o varietate imensa de expresii de la cele mai evidente la cele subtile, si peste toate astea vine sursa de lumina si umbrele pe care aceasta le creaza.

E fascinant. JOACA-TE! Iti spun asta fiindca ceea ce scriu eu azi in acest articol si in celelalte e numai varful icebergului. Tot ce fac eu este sa-ti bag nasul in miere iar daca as trasa reguli prea rigide as crea roboti in desenele mele, nu oameni.Azi te invit sa invatam impreuna ceva nou. In loc sa-ti arat ce anume sa faci, o sa-ti arat incotro sa privesti si eventual ce anume sa cauti.

De obicei nu folosesc fotografii in articolele mele. Azi am facut o exceptie. Daca vrei sa stii de unde iau aceste fotografii, iti spun acum; de pe deviantart.com unde am si cont de cateva luni. Acolo am intalnit fotografi incredibili de talentati si pasionati de aceasta arta. Le sunt profund recunoscatoare pentru munca lor care-mi serveste ca sursa de inspiratie.

Avand cateva cunostiinte de engleza sau un dictionar la dispozitie poti gasi orice iti doresti in materie de arta pe acest site. E o sursa de inspiratie minunata. 🙂

Revenind la fotografia noastra, prima dintre ele, ce anume am facut?!

Am luat o fotografie pe care am transformat-o in alb-negru si i-am marit contrastul. In stanga ai fotografia originala (minus culori), in dreapta o ai cu contrastul marit.

Ideea e sa observi mai usor de unde vine lumina, unde apar cele mai puternice umbre si ce forme se creeaza.

O fotografie cu un contrast prea puternic e destul de greu de navigat. Am vazut asta in prea multe desene. Cu cat contrastul dintre lumina si umbra e mai mare cu atat formele si detaliile se pierd creand uneori noi forme care arata ciudat, plate, ca si cand ai fi taiat bucati importante din ceea ce vrei sa desenezi.

De asta un bun fotograf e un bun fotograf; e mult mai mult decat apasarea unui buton al unui aparat.

De asta la un moment dat, la fel ca fotograful, o sa inveti care sunt unghiurile potrivite, care lumina te avantajeaza mai mult. O sa poti chiar crea anumite lucruri, compozitii, dar asta pentru alta data. Cum spuneam subiectul e vast.

 

 

inspiratie 2Azi ne concentram pe fotografia din dreapta. Am lasat si originalul fiindca vreau sa faci comparatie. In cea din dreapta poti observa umbrele mari care se formeaza, in cea din stanga se vad detaliile.

Imi pare rau ca nu am vorbit mai mult despre constructia unui portret inainte de acest articol, dar te poti intoarce mai tarziu daca doresti.

1. Incepi cu forma mare a capului. Ai nevoie de o baza.

sursa de lumina 12. Am scris la un moment dat despre proportii intr-un articol. In cazul acestui exercitiu nu ma intereseaza atat de mult asemanarea cu personajul din fotografie dar e nevoie sa ti seama macar de cateva elemente de baza ca sa ai un portret corect construit.

sursa de lumina 2

3. Acum, privind fotografia din dreapta, desenezi formele pe care le vezi. Sunt destul de multe; nu ai nevoie neaparat de toate dar observa principalele umbre, cum se formeaza ele si in ce zone.

Fotografia e una frumoasa. Da clic pe ea s-o vezi mai mare. Sursa de lumina e una naturala, vine de la soare, de afara. In fotografia originala nu se observa destul de bine umbrele, are un contrast slab si totusi formele sunt bine conturate, umbrele accentueaza frumos portretul.

sursa de lumina 34. Hasurand zonele de umbra poti observa cum zonele luminoase ies in afara construind forma.

sursa de lumina 45. Poti intra in cate detalii vrei, te poate lua valul foarte usor, dar mai important e sa observi cat mai multe fotografii, sa-ti incerci mana cu cat mai multe forme, sa experimentezi, sa te joci, sa simti.sursa de lumina 5Mai jos iti arat cateva desenase facute de mine in ultimele zile. Poti incerca genul acesta de desene cu fotografiile pe care o sa ti le las mai jos.

exercitii sursa de lumina 2Daca poti face genul acesta de schite, poti fi sigur ca o sa intri mult mai usor in detalii.

Alt desen facut de mine in ultimele zile. Nu e cel mai bun. Mai am de lucru la par dar e un exercitiu pe care o sa-l repet.

fataBun. Iti las acum o serie de noua alte fotografii cu care sa te joci, sa observi si sa experimentezi.

inspiratie 10inspiratie 9inspiratie 8inspiratie 7

inspiratie 6

inspiratie 5

inspiratie 4

inspiratie 3

inspiratie 1Da clic pe ele sa le vezi mari. Copiaza-le in calculator daca vrei sau numai observa ce se intampla cu chipul uman avand diferite surse de lumina. Compara cele doua fotografii. In cea cu contrast mare observi mai usor zonele cele mai luminoase si cele mai intunecate dar in cealalta ai o varietate mai mare de umbre si penumbre cu care sa te joci.

Incearca si cateva schite de genul celor pe care le-am facut eu mai sus. Concentreaza-te pe formele facute de lumina si umbra.

Bine. Articolul acesta a devenit deja prea lung. O sa apara si o a doua parte. Pana una, alta, spune-mi ce parere ai despre acesta, despre exercitiul pe care il ai de facut. Sper sa te ajute in portretele pe care le faci.

Iti doresc spor la desenat si multa inspiratie.

Alina Militaru

PS; Un alt articol care s-ar putea sa te ajute la constructie daca ai probleme e cel despre proportii: Tu cum te intelegi cu proportiile?

PPS: Daca gasesti folositor ceea ce eu scriu in articolele mele poti sa te abonezi completand formularul din dreapta cu numele si adresa de mail. O sa fii printre primii care afla cand scriu ceva nou pe site primind un mesaj pe mail. In plus primesti gratis, la inscriere, PDF-ul “Esenta artei de a desena” care contine, printre altele, informatii despre cum sa desenezi un portret si cateva trucuri simple care sa te ajute in desen.

17 thoughts on “Sursa de lumina si rolul pe care il joaca in desenarea unui portret (partea 1)

  1. Denisa

    Un articol super! Abia aştept să mă joc puţin şi eu, dar da, ce să faci dacă se mai bagă şi şcoala în program ? Sfaturile tale sunt foarte folositoare! Ţi-am mai scris cât te respect, şi clar, nu doar eu. O zi plăcută, Alina! 🙂

    1. Alina Militaru Post author

      Interesant ca aduci aminte de scoala.
      Imi aduc aminte de caietele mele de scoala. La sfarsitul fiecarui caiet (in afara de matematica fiindca acolo faceam calcule – nu aveam telefon) sunt desene, nu extraordinare, idei, doar idei mazgalite cu pixul atunci cand profesorul care tinea ora era prea plictisitor sau pur si simplu lipsea cu desavarsire si nu aveam ce face.
      Nu stiu ce ti se intampla tie dar eu desenez aproape exclusiv seara. Nu stiu de ce dar indiferent daca am ziua ocupata sau nu tot seara ma simt destul de inclinata sa iau creionul si foaia si sa desenez. E mai liniste in afara mea si in mintea mea.
      La un moment dat eram suparata foc cand mi se dadea ceva de facut in timpul zilei (Nu vezi ca sunt ocupata pregatindu-ma sa desenez?! 🙂 )
      A trebuit sa-mi spun pana la urma: “Nu are importanta, nu-ti dai seama? Pe cine pacalesti? Oricum tot ce faci este sa te “pregatesti”
      Ce e in afara ta o sa-si bage mereu coada in treburile tale. De cele mai multe ori insa daca nu poti face nimic cu tot zgomotul din jur, nu poti nici fara el.
      Pentru mine, personal, imi consuma mai mult timp aceasta “pregatire” decat activitatea in sine. Deseneaza atunci cand ai o pauza de 10 minute in fiecare zi. E greu pana iti faci o obisnuita din a desena. Pare prea putin dar la un moment dat o sa te uiti in urma si o sa vezi un teanc mare de desene si o multime de experiente acumulate, plus treci mult mai usor peste aceasta perioada de “pregatire”.
      O zi buna si tie!
      PS: Imi cam place sa vorbesc mult cand am subiecte care ma intereseaza. Daca nu ma cunosti s-ar putea sa-ti creez iluzia ca vorbesc tot timpul mult. 😀

      1. Denisa

        Dacă ai şti cât mă bucur că te-am găsit! Şi eu desenez seara, nu ştiu de ce, era mult mai comod pentru mine. Mă simţeam în largul meu să desenez la ore mai înaintate. Ai dreptate, trebuie să mă obişnuiesc în a desena mult mai des. Tot ce fac acum e în a observa fiecare detaliu din jur. Obişnuiesc să mă uit în oglindă, să-mi văd trăsăturile şi absolut fiecare detaliu în parte. Bineînţeles, nu doar la mine, la toţi. Eu una chiar sunt destul de vorbăreaţă. Îmi plac discuţiile ‘întreţinure’, cele adevărate, în care toate persoanele au anumite cunoştiinţe, nu doar vorbeşte unul şi ceilalţi îl aprobă. Din păcate, experienţa mea e nimic în comparaţie cu a ta.

        1. Alina Militaru Post author

          Eh! Nu te subestima, Denisa. Chit ca vii numai cu o idee interesanta de ce s-ar putea face sau vii cu experienta ta (poate ai gasit un exercitiu care ti-a placut si te-a ajutat cumva) e chiar super.
          Uneori e de ajuns numai sa participi cu un “prezent”.
          Imi aduc aminte de admosfera dintr-un atelier de arta. Cum spuneam, eu nu sunt cea mai vorbareata fiinta de pe planeta cu exceptia momentelor in care gasesc un subiect care ma intereseaza (uneori nu am nimic de spus si prefer sa raman doar cu gandurile mele) dar… faptul ca lucram alaturi de alte persoane crea acea admosfera de inspiratie, chit ca era o discutie tacuta. Era un schimb de energie.
          Cred ca asta e singurul lucru de care mi-e dor cand ma gandesc la scoala.

  2. iuliana

    extraordinar de util pentru mine acest articol,si mai ales ca am o tema concreta si cu finalitate!multumesc tare mult!deoarece nu am nici o pregatire in domeniu(sunt inginera ,dar reprofilata in cu totul altceva,sunt cu siguranta cea mai batrana dintre cei care urmaresc frumoasele si utilele articole pe care le scrieti si-ma tem ca -si foarte NEtalentata,dar chiar nu ma intereseaza(ca n-am talent) pentru ca IMI PLACE foarte tare sa desenez si sa pictez cu acuarele! multumesc foarte mult,va doresc si Dvs mult succes!

    1. Alina Militaru Post author

      Trebuie sa-ti spun mai intai ca admir curajul tau, Iuliana. Nu stiu cat de “netalentata” esti dar adevarul e ca de multe ori finalitatea nu are nici cea mai mica importanta.
      Eu, personal, cred ca genul acesta de activitati pe care le facem de placere, indiferent de talent, e hrana pentru suflet.
      Am facut acum ceva timp o lista cu activitati pe care vreau sa le fac, sa le experimentez, doar asa, de placere, pentru sufletul meu.
      La inceput eram cumva frustrata, incepeam o activitate (dansuri de societate spre exemplu) si nu ma tineam de ea, renuntam inainte sa am vreun rezultat. Ajunsesem sa cred ca e o pierdere de timp. Eram fascinata de modul in care se misca instructorii de dans, pareau ca leviteaza deasupra ringului de dans, aveau o comunicare incredibila intre parteneri si un raspuns instantaneu si natural unul la miscarile celuilalt.
      Eu imi dadeam cu stangul in dreptul si era evident ca am nevoie de ani buni de practica sa ajung sa fac ce fac ei. Intelegi si de unde frustrarea; nu aveam acea finalitate in care sa ma vad si eu dansand asa alaturi de un partener.
      Am scapat de aceasta frustrare abia acum vreo doi ani. Am inca lista de activitati pe care vreau sa le fac chit ca numai imi bag si eu nasul si apoi renunt.
      Adevarul e ca nu pot face totul la nivel de performanta asa cum imi doresc, dar asta nu inseamna ca la finalul unei astfel de experiente nu o sa fiu mai bogata decat inainte sa incep. E hrana pentru suflet indiferent de final. Si ma bucur ca am dat cu stangul in dreptul pentru cateva saptamani. Ma face o persoana mai bogata si mai interesanta; plus, pot oricand sa ma reapuc de asta iar acum stiu la ce sa ma astept, stiu ca imi place si care e primul pas pe care il am de facut. 😀
      Multumesc pentru mesaj, Iuliana. Ma bucur ca esti alaturi de mine. Mult succes si tie!

  3. Raluca

    Bravo Iuliana, iti admir foarte mult atitudinea!
    Pentru Alina – IDEE: scrie despre simetrie (in lucrari abstracte): “taine” ale simetriei, cum se obtine, cum se obtin unele efecte deosebite, de ce trebuie sa se tina cont, chestii de genul asta. Nu prea esti tu pe desen abstract … dar totusi. In rest, iti doresc numai bine si GO ON !

    1. Alina Militaru Post author

      Salut, Raluca! Nu stiam ca intereseaza pe cineva desenele abstracte.
      Oricum aveam de gand sa introduc si termenul acesta. Am vazut cateva desene abstracte, foarte frumoase pe deviantart si deja aveam furnici pe degete. Mi-a dat o idee pe care o s-o impartasesc pe site cat de curand pot.

  4. Daiana

    Imi place foarte mult ceea ce faci si iti admir fiecare desen sau pictura.
    Si eu sunt pasionata de desen, chiar daca nu am cat timp mi-as dori. Dar, am o întrebare. Cum imi dau seama daca chiar mă pricep si daca are rost sa continui? Cand termin un desen, mă uit la el si chiar imi place ce am făcut, dar cand mă uita la desene făcute de persoane mai talentate decat mine ajung sa nu mai imi placa desenenul meu si asta mă descurajeaza. Am început numai de un an sa desenez mai mult, deci sunt începătoare in domeniu.
    Tine-o tot așa! Faci o treaba minunata!

    1. Alina Militaru Post author

      Imi pare rau ca poate te dezamagesc, Daiana, dar toti ne simtim asa in anumite momente, ca poate nu suntem destul de buni. E frustrant, stiu, sa nu te poti bucura de ce faci fiindca te uiti la ce nu poti sa faci.
      Obisnuieste-te cu ideea. Intotdeauna o sa fie cineva “mai bun” decat tine si pe deasupra acest termen e relativ.
      Eu desenez de 10 ani. Am si eu idolii mei care ma inspira si pe care ii admir/invidiez in anumite puncte. Sunt doar niste ganduri si emotii trecatoare.
      Nu exista un test care sa masoare talentul si nici nu ar trebui sa existe fiindca nimeni nu stie ce potential de crestere are o persoana.
      Tu spui ca desenezi de un an. Super tare! Ai trecut cel mai important test din orice domeniu, cel al perseverentei. Imi dau seama ca iti place ceea ce faci. Nimic altceva nu are destul de mare importanta incat sa te determine sa renunti. 🙂

  5. MARIA

    Bună Alina! Imi e foarte de ajutor ce ai scris. Iti amintesti ca ti-am spus odata de niste sirene si ar fi bine sa scrii unvarticol despre asta? Acum, chiar mi-ar fi de ajutor. La scoala ne-a dat de facut un proiect despre fiinte fantastice《adica sa desenam una》. E pentru data de 6.01.2014. Crezi ca poti sa faci unul pana atunci?

    1. Alina Militaru Post author

      Da, pot. E o idee interesanta. Mi-ar placea sa incerc un articol de genul acesta.
      Probabil o sa fie gata in cateva zile. 🙂

  6. iuliana

    multumesc Alina,multumesc Raluca pentru incurajari! sper ca intr-o zi sa reusesc sa fac ceva de care sa nu-mi fie rusine sa va arat :)) !

  7. gabriela

    Desenez de curand, imi place si descopar incantare in rezultatul final, cu atat mai mult cu cat stiam ca habar n am sa desenez. Bucurie mare ca esti! 🙂 sa stii. … si ca te induri si ai rabdare sa explici. Multumesc!

    1. Alina Militaru Post author

      Bravo tie, Gabriela, daca ai descoperit ca poti sa desenezi si iti si place.
      Ma bucur ca articolele mele iti sunt de ajutor. 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *