Arta care aduce echilibrul interior – MANDALA

Salut! 🙂

De data asta vin cu un articol despre arta nonfigurativa, abstracta si, ca sa fiu mai exacta; MANDALA. O sa-ti spun imediat despre ce vorbesc.

Imi plac foarte mult exercitiile care imi imbunatatesc creativitatea sau ma ajuta sa intru mai adanc in propria imaginatie. Cand desenez ma bucur sa ma aflu undeva intre realitate si imaginar, avand in fata un teren imens neexplorat inca.

Am facut acum o saptamana, poate putin peste o saptamana, acel chestionar cu intrebari. Daca esti abonat la site, probabil stii despre ce vorbesc.

Nu am reusit inca sa trag linia si sa vad care sunt concluziile finale. Chestionarul o sa ramana pana la sfarsitul anului, adica inca unsprezece zile, dar am fost surprinsa sa imi dau seama cati oameni sunt interesati de arta abstracta, decorativa sau nonfigurativa… si eu care credeam ca “singura” aspiratie populara este indreptata spre realism.

M-am inselat si ma bucur ca este asa.

E ceva timp de cand nu am desenat abstract, concentrata fiind pe portret, un subiect inca prea putin explorat pentru mine, care ma intereseaza inca. Am dat un search pe Google sa vad lucrari abstracte si poate o idee interesanta care sa ma ajute sa intru in acest subiect.

Asa am dat de Mandala – o forma de arta cu implicari religioase care a fost mai tarziu preluata de psihologul Carl Gustav Jung si folosita in terapie, in meditatie, pentru a aduce un echilibru mental, pace, liniste, pentru a stimula creativitatea, etc.

Cuvantul vine din sanscrita iar semnificatia: “manda” inseamna “cerc” dar si “sfera” iar “la” inseamna “continator”.

Mandala apare foarte des in natura la nivel micro (de la forma celulelor, picaturii de apa, fructe, pietre – toate avand forma sferica) si la nivel macro (planetele si celelalte corpuri ceresti). De aici si faptul ca omul este inclinat spre aceasta forma, spre cerc, sfera, care creeaza o legatura a noastra, a fiintelor umane cu natura, cu universul si intr-un final cu Dumnezeu.

Mai departe de aici te las pe tine sa cauti despre semnificatia mandalei, daca te intereseaza. Am incercat si eu sa-mi creez propriile mandale. E o forma frumoasa de a petrece timpul. Nu as putea spune cat de relaxanta si cat de mult echilibru interior aduce avand in vedere ca eu ma simt bine desenand orice.

Cu siguranta insa pot spune ca imi antreneaza creativitatea.

Cred ca e un exercitiu care se poate face in grupuri de prieteni, cu familia, impreuna cu copii si cu parintii. Nu necesita cunostiinte artistice; doar dorinta de a te lasa inspirat, poate chiar fara sa stii inainte de ce ar putea iesi in final.

Mi se pare interesant, spre exemplu, ca Budistii fac mandale din nisip colorat,  doar ca la finalul ceremoniei lor sa le strice.

Nu le cunosc religia dar ideea de “ceremonie” imi place. Am pus o fotografie la inceputul articolului ca sa vezi ce migalesc ei din nisip colorat. Gandul ca acea minunatie e facuta din nisip si va fi luata de vant si distrusa la final ma racaie putin pe inima. Stiu cat tin eu la desenele mele mai mult sau mai putin bune si nu as suporta sa le vad distruse.

Dar in final trebuie sa-mi reamintesc mie si tie ca procesul creatiei conteaza, uneori mult mai mult decat rezultatul final.

Uneori ma uit in jur si imi dau seama ca suntem o societate legata cu lanturi de rezultatul final; vrem tot si il vrem acum.

Uitam ca viata nu e o destinatie; niciodata nu o sa poti opri un singur moment in loc. Totul trece, absolut totul, bun si rau iar singura destinatie e moartea.

Viata e un drum, o continua trasnformare a materiei iar fericirea sta in aceasta continua miscare, nicidecum in rezultatele pe care le avem.

Cred ca asta e primul lucru care mi-a atras atentia la mandale; ceremonia Budistilor de a crea si apoi distruge.

Vreau sa-ti dau o provocare; creeaza din acest exercitiu o ceremonie. Creeaza-ti propria mandala, in felul tau, singur sau, daca esti o persoana extrovertita si te simti mai bine intr-un grup, impreuna cu prietenii.

Ia-ti timpul necesar si bucura-te de ceea ce faci, da-ti voie sa fii creativ, adauga cate detalii doresti, foloseste culori chit ca nu te impaci deloc cu ele si nu stii care cu care da bine.

Apoi, la final, arde foaia de hartie, da-i foc si priveste cum arte, chiar daca iti place desenul, in special daca iti place cum a iesit.

Fa-o intr-un mod ceremonial si fa-o pentru tine, ca o lepadare de orice rezultat ai, ca o reamintire a procesului de continua transformare a vietii. Lasa deoparte vechiul pentru a da voie sa vina noul. Asta se spune la sfarsit de an, nu-i asa?! Alt motiv pentru care mi s-a parut interesant exercitiul.

Eu nu am facut-o inca dar o s-o fac maine. Abia acum mi-a venit ideea. Sa speram numai ca nu o sa dau foc casei. Ai si tu grija la asta. Daca nu ai unde sa-i dai foc intr-un mod sigur, poti s-o faci bucatele si s-o arunci la cosul de gunoi. Nu are acelasi efect dar poti fi sigur ca fata de masa si perdelele o sa ramana intregi. 😀

Mai jos  o sa-ti dau cateva idei de cum sa incepi. Daca o sa cauti pe internet o sa gasesti o multime de modele foarte frumoase dar care par complicate. Nu ai nevoie de o asemenea complexitate, doar sa fie personale, facute de tine.

1. CERCUL

Nu stiu daca ai la indemana un compas. Daca nu ai unul si nu ai nici un copil la scoala prin jur, poti sa folosesti si capacul borcanului cu muraturi, un CD care nu iti mai e de folos (are avantajul ca poti afla si centrul cercului cu un CD) sau orice ai la indemana sub forma rotunda.

Spre fericirea mea, eu am un compas.

Am folosit si o linie. Pe o liniar dreapta ce trece prin centrul cercului, am pus alte doua puncte care imparte linia in patru parti egale.

2. Daca pui varful compasului in fiecare din aceste doua puncte si trasezi doua semicercuri (plus doua cercuri mai mici din acelasi punct) poti obtine semnul echilibrului perfect; ying yang.

3. Apoi, cu varful compasului in unul din acele doua puncte si varful creionului in celalalt poti crea un alt semicerc.

4. Pentru simetrie faci acelasi lucru si cu punctul celalalt.5.  Apoi poti face semicercuri din ce in ce mai mici pana ajungi la ce iti doresti, ce ti se pare tie ca e frumos, destul de complex, simetric sau asimetric.

6. Poti merge pe linii drepte.

7. Unesti cele patru puncte si desenezi un patrat intr-un cerc. Afli jumatatile laturilor, le unesti si desenezi un alt patrat in interiorul patratului si tot asa…

8. Sau imparte cercul in opt parti egale in loc de patru…

9. Apoi in saisprezece…

10. Cu varful comasului in unul din punctele de pe margine si varful creionului in centru faci un semicerc.

11. Daca iei apoi fiecare astfel de punct in parte si desenezi semicercuri iese ceva de genul:

12. De dragul distractiei desenez un alt cerc mai mic si sterg tot ce se afla in afara lui.13. Iar finalul pe care il obtin eu este acesta:

14. Mai am alte doua mandale pe care le-am facut inainte:

15. Mai am alte cateva idei si posibilitati infinite. 😀

De aici te las pe tine sa continui. Sper sa de bucuri de acest exercitiu macar la fel de mult cat m-am bucurat eu.

A fost interesant faptul ca in aceeasi zi in care m-am hotarat sa scriu acest articol si citeam diverse alte articole despre mandala, am primit unul din formularele completate pe site iar persoana respectiva imi sugera chiar sa caut despre acest subiect. Vreau sa-i multumesc pentru sugestie.

Daca ai si tu idei de genul acesta, te rog sa-mi lasi un mesaj. Sunt incantata de tot ce-mi stimuleaza creativitatea si ar fi pacat sa nu impartasim astfel de idei.

Pana data viitoare iti urez spor la desenat si multa inspiratie.

Daca te hotarasti sa desenezi si tu o mandala, lasa-mi un comentariu si spune-mi cum ti s-a parut acest exercitiu si ce efect a avut asupra ta.

Alina Militaru

PS: Vin acum cu o adaugare, filmuletul in care am ars desenele.

• ← Sursa de lumina si rolul pe care il joaca in desenarea unui portret (partea 2)
• Introducere in partea colorata a artei (1) →