“Colt de gradina” – impresii linere Faber Castell

Salut!

E vara, e cald, e frumos afara… in cea mai mare parte a timpului cel putin. 🙂

Imi propusesem in primavara asta sa lucrez mai mult in aer liber, sa-mi fac o trusa micuta cu care sa plec la plimbare si sa prind pe hartie micile minuni ale lumii care ma intampina de fiecare data cand ma sinchisesc sa mai ies si eu din casa. E greu, e foarte greu sa-mi misc fundul prea departe si inca nu am un chit frumos cu materiale cu care sa ma simt confortabil.

Pana sa ajung acolo insa am ales o fotografie frumoasa pe care sa experimentez de acasa primele schite in linere si acuarele.

Cu ocazia acestei fotografii frumoase am vrut sa testez un set nou de linere cu varf tip pensula, Faber Castell pe care l-am luat de curand de pe profiart.

Sunt o multime de materiale interesante pe care, pana nu le testez intr-o lucrare, nu am habar ce pot face si ce nu pot face cu ele. De asta, cand gasesc materiale care cred ca m-ar putea ajuta in anumite idei pe care le am de obicei iau cate o “mostra” sa vad cum functioneaza.

Ce mi se pare interesant  aduc si in articole de genul acesta. Sper sa te ajute atunci cand o sa te afli intr-un magazin si o sa te intrebi daca setul acela frumos colorat chiar e ceea ce-ti trebuie tie sau o sa stea doar pe raft doar ca dovada pentru vizitatori a pasiunii tale pentru arta.

Am destule materiale pe care le-am luat din curiozitate si pe care nu le-am folosit fiindca nu faceau ce credeam ca o sa faca sau nu mi se potrivesc. In ultima perioada sunt ceva mai retinuta in a cumpara ceva doar fiindca mi-a luat foc creierasul iar inima bubuie la vederea culorilor sclipitoare de pe cutie. Nu ar fi drept pentru minunatiile acelea sa le cumpar si sa le las sa se puna praful pe ele.

De experimentat inca experimentez dar cu limita.

De data asta mi-am luat un set intreg de 12 linere Pitt Artist Pen, culori de piele.

Sunt linere de calitate, asa cum sunt obisnuita cu tot ce fac oamenii de la Faber Castell:

-sunt rezistente la lumina ceea ce inseamna ca nu se decoloreaza in timp.

-sunt rezistente la apa. Le pot folosi foarte bine cu acuarele.

-au varful tip pensula ceea ce inseamna ca pot desena linii modulate, plastice si expresive. Spre deosebire de linerele clasice cu care pot trasa o linie de o singura grosime acestea sunt mult mai versatile.

Culorile sunt foarte frumoase si pot fi folosite pe post de markere acoperint usor suprafete mari de hartie dar, chiar daca culorile sunt apropiate ca nuanta nu te astepta ca trecerile sa fie la fel de line. Din contra, nu asemesteca una cu alta.

1.  Trecand acum la schita noastra de azi, am inceput cu cateva linii trasate in creion. Am nevoie doar sa pozitionez obiectele principale.

E o schita linera intr-unul din caietele mele de schite asa ca perspectiva si constructia sunt facute la liber, fara masuratori riguroase. Ma intereseaza mai degraba sa prind spiritul acestui mic coltisor de gradina.

2. Am inceput cu o culoare de baza, deschisa pe care am aplicat-o leger pe mare parte din foaie, lasand alb doar partile cele mai luminoase in fotografie.

Apoi am folosit linerele Faber Castell pentru a trasa primele contururi si detalii. Cu un gri deschis am conturat putin tulpina plantei, ghiveciul in care se afla acestea, lopatica si cateva caramizi.

Avand si linere colorate m-am jucat putin si cu modelele pernutelor.

3. Lucrez de la luminos spre intunecat construind fiecare particica a lucrarii prin straturi din ce in ce mai inchise.

Am vrut sa raman la o paleta de culori calde, luminoase asa ca am pastrat si verdele cu o nuanta mai calda. Ma joc in continuare cu textura peretului din caramizi.

In momentul acesta folosesc deja multa apa iar hartia destul de subtire din caietul de schite imi creeaza probleme. Dupa fiecare strat de culoare o pun la presat ca sa-si recapete forma initiala.

4. Vin cu inca in strat e verde, ceva mai inchis si incerc sa folosesc pensula astfel incat sa dea iluzia cum ca acolo ar fi frunze.

Cu unul din linerele Faber Castel conturez  ghivecele de flori si mai schitez cateva caramizi pentru a-i da textura peretelui.

5. La final vreau sa vin si cu zone mai reci: cateva frunze cu un verde – albastru, salteaua de un gri – albastru. Asta va ajuta la crearea unui centru de interes in schita mea.

Ma joc in continuare cu cateva linii si pete.

Cam atat pentru ziua de azi.

Linerele inca mai trebuie testate. Simt ca abia ce am reusit sa-mi fac o idee despre cum functioneaza dar nu le-am folosit la capacitatea lor maxima. Ramane de vazut cum se comporta si in alte stiluri si/sau combinatii de materiale.

Daca le-ai incercat si tu lasa-mi un comentariu mai jos si spune-mi ce parere ai despre ele, daca merita investit in ele si in ce circumstante.

Pana data viitoare spor si inspiratie iti doresc.

Alina M.

PS: Zilele acestea pun la cale un workshop nou asa ca stai pe aproape sa afli mai multe informatii. Vreau sa profit cat pot de vremea frumoasa, sa facem cunostinta si sa lucram impreuna. 🙂

• ← Festivalul Teatru sub Luna – impresii si notite
• Schita – ce e esential si ce e in plus →