Despre tine
Deci, iti place să desenezi. Nu mă minţi fiindcă ştiu că e adevărat. Altfel de ce te-ai afla aici?!
Ai avut o foaie albă de hârtie înainte, ai apucat un creion pierdut într-un sertar şi ai mâzgălit ceva rapid, fără să iti dai seama măcar ce faci. Cu ce ai început şi cum ai terminat?
Ai avut o ora proastă la şcoală, proful urlă iar că nu ai învăţat ce trebuie şi te trezeşti că mâzgăleşti un dragon la sfârşitul caietului de fizică.
E o zi ploioasă şi copii sunt nevoiţi să se joace în casă. Desenezi cu ei nişte animăluţe, şi iti daţi seama că iti face o deosebită plăcere.
Acesta e începutul, da. Nici măcar nu iti dai seama când trece timpul prins fiind în această activitate. Şi parcă chiar ar ieşi ceva bun într-un final. Poate mai trebuie puţin retuşat dar ceva, ceva se întrezăreşte.
E o parte din tine. Mâzgălitura aceea e o mică întruchipare a unui sentiment, a unei emoţii, a unei părţi din tine. Desenul e un mod de comunicare. Înainte să descopere alfabetul, oamenii foloseau desenele ca să transmită mesaje, să comunice. Încă facem şi azi asta.
Unii sunt foarte buni la cuvinte, alţii se exprimă mult mai bine prin imagini. Aşa ia naştere desenul, din nevoia de a arăta celuilalt o parte din noi pe care nu o putem defini în cuvinte. Ia un creion şi o foaie şi comunica aşa cum ştii mai bine.
Pentru ce a luat fiinţă site-ul acesta? Din speranţa că iti pot fi de ajutor în drumul de a descoperi desenul. Talentul îl ai deja dacă te regăsiţi măcar puţin în primele rânduri pe care le-ai citit aici. Cu tehnica o să te ajut eu, atât cât mă pricep, în aria care îmi e cunoscută.
Nu spun că le ştiu pe toate, chiar dacă am urmat un liceu de artă şi apoi facultatea. Sunt uimită în fiecare zi de varietatea stilurilor, de cat de creativ poţi să fi în artă, câte se pot face, până unde poţi ajunge. Dacă te interesează cauta în cât mai multe locuri. Te sfătuiesc chiar să copiezi cât poţi de la cei pe care îi admiri mai mult pentru a învăţa, şi să iti găsesti într-un final propriul stil care să vibreze pe aceeaşi undă cu fiinţa ta. Despre asta e desenul, despre autocunoaştere. Şi crede-mă că nu poţi niciodată desena ceea ce nu te reprezintă.
Oricum, avem timp să vorbim despre desen. Acum iti mulţumesc că ai avut răbdare să mă asculţi. Aştept orice comentariu de la tine, orice sugestie, sfat sau întrebare. Vreau să iti împărtăşesc din experienţa mea, şi aş fi încântată să învăţ de la tine si impreuna cu tine.
Te salut,
Alina Militaru.
PS: Daca iti plac si iti sunt de folos articolele mele, te poti inscrie in formularul din dreapta site-lui cu numele si adresa de mail, si vei fi primul care va afla cand va aparea un nou articol pe site.
PPS: Odata cu confirmarea adresei de mail, vei primi un mic ghid in format pdf pe care l-am facut special pentru tine: “Esenta artei de a desena.”
Foarte Frumos ceea ce faci tu
Multumesc! 🙂
Alina am o problema cu cubul poti sa imi daicateva sfaturi cum sa.l fac corect 🙂
chiar mi-ai dat incredere ca pot sa desenez cu adevarat ceea ce simt . Un timp nu am mai desenat crezand ca n-am talent dar multumita tie ma voi reeapuca .
Spor la lucru, Cristiana! 😀 Eu sunt de parere ca nu trebuie sa renuntam niciodata la lucrurile importante indiferent daca le facem perfect sau mai putin bine. Asta da sare si piper vietii.
Imi place foarte mult acest site! Si informatiile imi sunt necesare.
Mi-as dori tare mult cartea, astept de la tine acel link pentru a descarca cartea.
Salut, Madalina! 🙂
Pdf-ul il primesti pe mail.
Dupa ce ai introdus numele si adresa de mail o sa primesti un mesaj de confirmare. Acesta e necesar ca sa fiu sigura ca esti tu cea care a introdus adresa si nu altcineva. Apoi tot pe mail o sa primesti link-ul de unde sa descarci pdf-ul.
Si eu as vrea te rog ;-):-)
Ti-am descoperit site-ul ieri . Si tot ieri cred ca mi-a iesit din maini cel mai reusit desen de pana acum, asta datorita faptului ca am urmat pasii descrisi de tine. Iti multumesc !
Bravo tie, Andruta! Bravo tie daca ai avut rabdare sa urmezi pasii. 🙂
Buna Alina, as vrea sa stiu unde gasesc catelusul suparat de pe coperta(cel de langa al doilea indian) ai putea sa.mi spui?
MULTUMESC!!!
Salut, Diana! Nu sunt sigura la ce te referi. Desenul il gasesti pe facebook; https://www.facebook.com/photo.php?fbid=459065770798268&set=a.459065694131609.101988.456904284347750&type=3&theater Le am pe toate acolo.
Daca te referi la articol nu am facut unul pentru desenul acesta, dar am unul cu un catel; http://alegsadesenez.com/portretul-celui-mai-bun-prieten-al-omului/
Nu-i asa ca liceul si facultatea nu sunt necesare pentru a deveni “cineva” in domeniul respectiv? Bine, acum sa nu vorbim despre medicina de exemplu, sunt si cazuri in care sunt strict necesare. Sa zicem ca vorbim despre scolile de arta(de orice fel)/design.
Sunt opinii de tot felul.
Ce-i drept, in ziua de azi conteaza din ce in ce mai putin o scoala in domeniu fiindca sunt din ce in ce mai multi absolventi de facultate iar angajatorii cer experienta mai presus de orice sau cel putin asa se spune ca ar fi.
Scoala are avantajele ei asa cum are si dezavantaje iar diploma nu se afla neaparat in topul avantajelor.
Iti pot spune doar ce cred eu; ai nevoie de cateva lectii si reguli de baza iar apoi ar trebui sa fii lasat “sa zbori” liber.
Mai mult decat oricare alt domeniu, arta tine de creativitate si stil propriu (ce aduci tu nou si unic in lume). Nu cred ca scoala e neaparat necesara dar ai nevoie de un mentor, un om care a ajuns unde vrei tu sa ajungi si-ti poate ghida pasii nu unde vrea el sa te duca ci spre destinatia pe care o doresti tu, proprie.
Sper ca nu am intrat prea mult in filozofie.
Ai nevoie de un ghid. In scoala ai uneori parte de prea multa “ghidare”, in afara ei de prea putina. 🙂
Si tine mult si de dezvoltarea personala. Nici macar nu mi-a trecut serios prin minte asta pana la sfarsitul facultatii. Odata cu abilitatile tale artistice trebuie sa-ti dezvolti si abilitatile necesare unei fiinte umane echilibrate. Te va ajuta sa-ti intelegi corect greselile, sa interpretezi situatiile in avantajul tau, sa iei decizia cea mai buna (nu prea exista o decizie corecta si una gresita in realitat) si sa faci urmatorul pas chiar si atunci cand ai inca indoieli. 🙂
De prea multe ori problema nu se pune ca-ti lipseste informatia. Intrebarea e ce faci cu ceea ce stii deja si cat de stapan pe sine esti sa accepti ceea ce nu stii si sa te apuci sa inveti ceva nou.
E doar o idee…
Aici ai zis-o bine:”Ai avut o ora proastă la şcoală, proful urlă iar că nu ai învăţat ce trebuie şi te trezeşti că mâzgăleşti un dragon la sfârşitul caietului de fizică”.La matematica,fizica si chimie copertele caietelor erau pline.Ma intreba Diriginta ca de ce sunt pline copertele,eu ii ziceam ca de plictiseala.Am dat-o in povesti.Bravo si tin-o tot asa. 🙂
hey Alina! poate nu e cel mai bun loc sa scriu asta dar te rog sa ma asculti: nu sunt la liceul de arte sau facultate si nu cred ca o sa am posibilitatea de a urma asa ceva, dar asta nu ma opreste sa fac asta. Dupa mai multe desene amatoresti am primit sfatul de a studia corpul uman, baza mi-o formez prin gesturile lui si apoi detaliile (daca nu gresesc). M-am uitat la Prokos si am inceput sa fac desenez, dar as vrea sa vad ce indicatii imi dai despre acest subiect. Desigut am cautat prin articolele tale si nu am gasit nici un fel de articol despre aceasta tema. Poate, din intamplare ai putea sa faci asta in urmatorul articol? Multumesc anticipat!
Salut, Ana-Maria! 🙂
Din pacate sunt destul de ocupata in ultima perioada si o sa mai dureze putin pana o sa-mi eliberez destul programul pentru a ma reapuca sa scriu pe site. Mi-e ciuda si mie dar deh! Imi place si proiectul la care lucrez acum. 😀
Proko e foarte bun din punctul meu de vedere. Da, e nevoie sa studiezi si miscarea odata cu anatomia.
Eu am avut mult timp probleme cu miscarea naturala a corpului. Nici acum nu ma consider neaparat experta dar ma misc mai bine. La un moment dat chiar ma saturasem sa mi se reproseze rigiditatea cu care desenez corpul uman obisnuita fiind sa-l tratez ca pe un obiect fix intrand in foarte multe detalii anatomice, de lumini si umbre dar nebagand in seama simpla idee ca corpul uman nu e niciodata complet nemiscat.
Asa ca da, ceea ce prezinta Proko in filmuletele lui mi s-a parut genial la momentul in care l-am descoperit. O sa mai fac si eu o serie de exercitii de miscare cand o sa am timp. 😉
Spor la lucru. O sa am grija sa scriu si despre corpul uman cat de corpul uman cat de repede. Cum spuneam, imi e putin ciuda fiindca am deja mai multe idei pentru articole…
Imi plac foarte mult desenele tale, ai putea sa desenezi ceva inspirat din snowboard?
Si eu desenez,si imi place mult, pot te rog sa iti trimit cateva dintre desenele mele?😉
“snowboard” – nu am idei acum dar o sa ma gadesc la propunerea ta.
Da, poti sa trimiti cateva desene. Vezi ca ai o casuta de “contact” undeva sus.
Eu am desenat okhiul
E prima data cand desenez mai serios:))), imi plac pasi de urmat, sunt foarte usor de reprodus…ma simt *un pic artista*! Multumesc draga mea!!! Buna treaba!
Succes in continuare! 🙂
eu desenez foarte urat
ma poti ajuta?
De vreo doi ani jumatate ma tot “plimb” pe aici.. Mi-au fost de mare ajutor toate tutorialele tale. Explici pe intelesul tuturor, oferi multe informatii pe care nu le-am gasit prin alte locuri. Iti multumesc, Alina!
De multe ori, in putinul meu timp liber, prefer sa schitez ceva (creion, acrilic, ulei) decat sa citesc cartea care-mi sta pe noptiera. O fi bine ? O fi rau ? Deja am umplut un perete “golas” cu lucrarile mele. Nu-s capodopere, dar sunt ale mele, cu bune si rele.
Omul cat traieste, invata! Si ma bucur ca te-am gasit si ne impartasesti din cunostintele tale. Succes in tot ce ti-ai propus. Ai idei multe si bune !
Multumesc pentru cuvintele frumoase si urarile de bine, Andruta.
Hei… te rog citeste asta.. am nevoie de un sfat. Am intrat lacel mai bun liceu din judet, am crezut ca asta e viul meu, dar nu mai sunt sigura.. Ador sa desenez.. caietele mele de fizica si matematica sunt pline.. mereu visez ca desenez ceva, profesorii imi spun ca visez prea mult si ca incet, incet o sa ma las de invatat. Desenul ma inspira, desenul ma alina, desenul ma face fericita… ce sa fac? Ce crezi ca e mai bine? M-am gandit la toate posibilitatile, jur! Sa ma transfer la arte, sa raman… sunt asa bulversata… te rog, spune-mi paerea ta.
Buna, Anne! Cu siguranta nu pot sa-ti spun ce sa faci dar o sa impartasesc cu tine o parere.
Sunt de parere ca indoiala exista indiferent de domeniul pe care il alegem. Am avut si eu momente in care am vrut sa renunt la arta (da, ador domeniul pe care l-am ales si totusi…).
De cele mai multe ori indoielile au trecut in cateva secunde, nebagate in seama dar am avut o perioada lunga, de peste un an, in facultate, in care m-am intrebat daca am ales cu adevarat drumul corect sau am luat-o de tot pe aratura. In cazul meu s-a dovedit a fi o altfel de criza, una personala, nu profesionala, pe care am rezolvat-o intre timp. 🙂
Ai rabdare cu tine. In timpul liceului inca te descoperi, inca afli si/sau decizi ce te defineste ca persoana, ce te face fericita. Orice lucruri inveti acum, orice experiente ai timpul dedicat activitatilor pe care le faci nu e timp pierdul. Se vor adauga setului tau de abilitati care te fac o personalitate unica. Nimic nu e pierdut.
Spui “am crezut ca asta e visul meu” cand te referi la liceul pe care l-ai ales. Asta imi da de inteles ca a fost decizia ta si nu ai fost “fortata” de parinti sa mergi acolo. Vezi daca intr-adevar visul s-a schimbat cu totul sau doar are nevoie de imbunatatiri, adaptari, reimprospatari, etc.
Daca doar crezi/simti ca ti-ar fi mai usor la arte sa stii ca si domeniul acesta are suficiente provocari sa elimine din start multe persoane care aleg arta doar ca au impresia ca e “joaca de copil de gradinita”.
Daca te bucuri de desen fa-o in continuare. Esti norocoasa; te-ai nascut intr-o epoca in care ai informatia la picioare. Cu un clic poti gasi tutoriale de desen, lectii gratuite sau cursuri complexe. Bucura-te de privilegiul acesta si invata sa desenezi. Chiar daca te transferi sau nu la arta nu ai de ce sa renunti la desen desi liceul ales ar trebui sa ramana o prioritate.
In final, daca inca nu stii ce sa alegi am invatat un truc nou; da cu banul. Nu alege ce pica. Alege ce liceu te-ai pomenit ca iti doresti sa pice cat banul inca e in aer.
Pari a fi o fata inteligenta din ce am citit mai sus si din faptul ca ai intrat la cel mai bun liceu din judet. Felicitari pentru asta! In ziua de azi e mare lucru sa ai capul pe umeri. Sunt sigura ca ai muncit ca sa ajungi acolo unde esti acum.
O sa fii bine. 😉
Imi dai sfaturi te rog cum se deseneaza un cub
Buna! Am facut la un moment dat un articol legat de perspectiva si am vorbit acolo si despre cub. Daca ajuta ma gandesc sa pun la punct un articol in care sa desenez un cub.
http://alegsadesenez.com/perspectiva-de-baza-pentru-incepatori/
E tare plăcut aici la tine, parc-ai fi un înger păzitor, e ceva dulce în tot ce te-nconjoară. Nu știu altfel cum să zic. Sunt o bunicuță care iubește culorile de copil. N-am făcut nici un curs în domeniu, mai mult decît atat, elevă în școala generală fiind, aveam un prof de desen tare paralel cu statutul lui. Mai mult descuraja decît să motiveze. Ne-a întrebat odată, ce vrem să devenim adulți fiind. Firește că-mi doream să pictez ceramică, ceșcuțe, farfurii, ce crezi că mi-a răspuns? – Nu va mai fi nevoie dragă, pentru asta construim mașini și m-a privit dezaprobator, de sus. Astfel de oameni nu trebuie să fie cadre didactice. Acum am o nepoțică, pe care vreau s-o încurajez, îi place să deseneze și are (ca orice copil) talent. Îți doresc noroc și drum liber pe unde umbli.
Multumesc pentru comentariu, Mariana! 🙂
Ma bucur sa aflu ca am reusit sa creez un mediu frumos pentru cei care calca pragul casei mele virtuale.
Succes nepotelei, orice doreste sa faca!
Pe mine m-a ajutat foarte mult si incurajarile de acasa. Au creat o baza pentru mai tarziu, cand am dat piept cu lumea si mi-am dat seama ca sunt oameni “mai talentati ca mine” iar daca vreau sa-mi indeplinesc visele e nevoie de munca si perseverenta.